Ardelenii

Ion si Gheorghe se intorc acasa dupa calatoria la Bucuresti. Ajung la gara, se urca in trenul de Cluj, isi gasesc doua locuri.
- Mai Ioane, cit face trenul pina la Cluj?
- Mult, ma. Toata ziua.
- Si ce facem noi atita timp?
- Pai, ce sa facem, vorbim.
- Si ce sa vorbim noi toata ziua, ma?
- Stiu eu? Hai sa spunem ghicitori.
Zis si facut.
- Ia zi, Gheo, ce e mic, negru si sta la mine in curte?
Trece un timp, ajunge trenul pe la Ploiesti.
- Auzi, Ioane, da' are blana?
- Are, ma.
Pe la Brasov Gheorghe intreaba din nou:
- Ioane, are si patru picioare?
- Are, ma.
Spre Sighisoara dialogul continua:
- Si il tii in lant, ma?
- Da, il tin in lant.
La Blaj:
- Nu-i asa ca e rau? Musca, nu?
- Musca, ma, daca nu te stie.
Ajunge trenul si la Teius.
- Ma, Ioane, n'o fi ciinele?
- Ba ciinele'i, ma. Da' tu mare prost esti. Ce ti-a trebuit atita timp ca sa ghicesti?
In gara la Apahida raspunde si Gheorghe, suparat:
- Auzi, ma? Prost esti tu. Eu stiam de la Bucuresti, da' daca spuneam de atunci, ce mai vorbeam noi atita drum?